ELEMENTE DE BAZA LA WINDSUP

In cazul in care ti-ai achizitionat un SUP (Stand Up Paddle board) si vrei sa variezi plimbarile lungi cu navigatie pe vant, trebuie sa intelegi ca deja treci intr-o cu totul alta liga. O liga de senzatie, dar foarte periculoasa in lipsa unor cunostinte elementare de navigatie si siguranta. 

Cateva notiuni de inceput pentru WindSUP.

In cazul in care ti-ai achizitionat un SUP (Stand Up Paddle board) si vrei sa variezi plimbarile lungi cu navigatie pe vant, trebuie sa intelegi ca deja treci intr-o cu totul alta liga. O liga de senzatie, dar foarte periculoasa in lipsa unor cunostinte elementare de navigatie si siguranta.
Bun, sa incepem. Ca sa poti trece la WindSUP, ai nevoie de urmatoarele:

1. Placa de SUP
Trebuie sa aiba optiune pentru rig (ansamblul format din vela, ghiu, catarg, extensie, baza)- aceasta optiune consta dintr-o insertie cu filet din zona din mijloc a placii de SUP, fie ca este rigida sau gonflabila). In ea putem insuruba baza.

2. Vela (sail)
Este practic motorul intregului sistem. Velele trebuie dimensionate in functie de un raport foarte important: greutatea riderului vs forta vantului. Sa luam un exemplu fix de forta a vantului (aici gasiti detalii despre forta vantului) specifica utilizatorilor de WindSUP in conditii de plimbare, pe un lac si sa vedem cum afecteaza 2 tipuri de rideri cu greutati diferite:

Vant de putere 2 Bft (briza usoara)
- V1- Rider de 100kg cu vela de 4.5mp
- V2- Rider de 50kg cu vela de 4.5mp
Este logic ca in V1 suprafata velei vs greutatea riderului nu sunt destul de bine dimensionate la forta vantului pentru a-i asigura o viteza de deplasare eficienta riderului de 100kg.
In V2, acelasi raport suprafata vele vs greutate rider sunt bine calibrate pe forta vantului, riderul de 55kg putand fi chiar supravelat pentru vantul de 4-6 noduri.

Nota: exemplele nu au o baza matematica si sunt date in mod aleator, pe valori de greutate extreme ale riderilor, doar pentru a demonstra rationamentul calibrarii corecte a echipamentului la conditii.

3. Catargul (mast)
Este acel “bat” :)), pe care armam vela si care ne da posibilitatea sa o intindem bine, astfel incat sa ne ofere forta de propulsie. Alegerea corecta a catargului, poate face diferenta intre o experienta placuta si un fail total. Nu orice catarg se potriveste pe orice vela. Sunt multe detalii de fabricatie (tehnologie, material, tip de armare, aria de utilizare a velei etc) care determina alegerea corecta a unui catarg. Ia-ti o vela de freerace de 700 Euro si un catarg nepotrivit si vei fi uimim sa vezi cum trec pe langa tine cu un echipament din “1980 toamna”, dar in combinatia corecta :)).
Ele sunt fie SDM (Standard Diameter), fie RDM (Reduced Diameter).
Dimensiunile difera in functie de vela, dar sunt aceste standarde: 190, 220, 265, 295, 325, 355, 370, 400, 430, 460, 490, 520.

4. Ghiu (boom)
Acele “tevi” curbate de care te tii si cu ajutorul carora virezi, accelerezi sau temperezi viteza. Le-as compara cu o mansa de avion, cu ghilimele, bineinteles. Ghiul este in general din aluminiu si este ajustabil, in general cu marje de 50cm, de ex. 140-190cm, 160-210cm etc. Ceea ce trebuie sa stii, este ca daca vela ta cere latime de armare a ghiului de 187cm, un ghiu de 140-190 nu este tocmai potrivit, pentru ca restul de doar 3cm nu sunt suficienti pentru a pastra rigid ghiul in caz de presiune, sa spunem in cazul in care cazi peste el. S-ar indoi. Asa ca ai in vedere sa iti dimensionezi marimea ghiului in asa fel incat sa ai o marja de cel putin 7-10cm fata de limita ghiului (ex. ideal: vela cu latime de 175cm, ghiu de 140-190cm, rest pe ghiu de 15cm- perfect!)
Ghiul are o prindere pe catarg si de obicei ghiurile bune vin si cu adaptoare pentru catargele RDM.
Cu cat ghiul are un diametru mai mic in zona de priza a mainilor, cu atat vei rezista mai mult pe apa, o priza mai mica obosind mai putin muschii antebratului, cei care actioneaza degetele. Un standard actual ar fi 29mm diametru, iar cele foarte reduse ajung si la 24.5mm, la cele de carbon de la Goya.

5. Extensia de catarg
Elementul de prelungire a catargului care se introduce in catarg, avand la baza inferioara un sistem de fixare cu buton de eliberare, role de ghidaj pentru sfoara de armare a velei si sfoara in sine. Ele vin in general cu in aceste standarde: 0cm, 15cm, 30cm, 45cm si sunt, evident, ajustabile. Extensiile sunt esentiale pentru potrivirea exacta a lungimii catargului la manseta velei: ex. daca o vela are o manseta de 445cm, vei avea nevoie de un catarg de 430 si o extensie de 30cm setata la 15cm.

6. Baza de catarg
Este poate cel mai ignorat element din rig. Dar gandeste-te ce se intampla daca esti in mijlocul lacului si ti se rupe baza de catarg. Trebuie sa cam vaslesti din maini pana la mal. Probabil ca ai inteles si importanta si cam scopul ei. Da, aceasta piesa este puntea de legatura intre rig si placa. Are o parte care se insurubeaza in placa, un element elastic din cauciuc, un tendon, care permite rigului sa fie miscat 360grade, si in partea de sus un “cui” de metal cu sistem de prindere “U-Pin”. Mai exista si alte sisteme, dar cautati U-Pin. Acest cui se introduce in extensia de catarg. Si gata. Esti pregatit pentru aventura.

Si acum ca ai citit tot, si sper, ai si inteles, iti spun ca exista si o solutie set pentru WindSUP, si ai scapat de toate grijile de potrivire a echipamentului. Buna treaba, nu?

Ar mai fi interesant, de asemenea, sa amintim ordinea din cadrul procesului de pregatire:

a. Umflarea placii la presiunea recomandata de producator si setarea finelor (aripioarelor)
b. Insurubarea bazei de catarg in filetul de la mijlocul placii.
c. Intinderea velei intr-o zona ferita de vant. Daca nu este posibil, atunci vela trebuie sa fie intinsa de la baza inspre varf stand cu spatele la vant. Deci o deroluim in downwind (directia inspre care bate vantul). Exista si varianta in upwind (inspre directia din care bate vantul), dar asta implica asamblarea catargului inainte si introducerea lui in manseta velei cat ea este inca roluita. Practic o deroluim prin impingerea catargului prin manseta. Eu merg pe varianta 1, chiar daca imi mai flutura vela din cand in cand. Insa orice alta pozitie in afara de cele doua, iti va expune vela vantului la orice rafala.
d. Asamblarea celor 2 piese de catarg (au aparut chiar si cu 3, dar eu nu m-as aventura pe apa cu ele). Introducerea catargului in manseta velei, pas cu pas, fara sa bruscam vela, putand rupe materialul mansetei sau chiar monofilmul. Nu uitati ca vela este croita cu calapod curbat, iar catargul este drept pana la armarea lui cu forta. Deci am introdus catargul pana in varful velei (se verifica ca este pana in varf).
e. Se introduce extensia de catarg setata pe valorea necesara si se armeaza pana puternic, pana cand vela se curbeaza si se intinde. Se prinde snurul de armare in opritorul de la baza extensiei si se infasoara restul de snur.
f. Se seteaza ghiul la dimensiunea potrivita, se fixeaza capul de ghiu pe catarg si se armeaza clapeta de fixare. Pentru pasul urmator ne mutam la coada ghiului, pentru a strange vela pe coada cu ajutorul snurului disponibil acolo. Inaltimea ghiului pe catarg trebuie sa fie in asa fel incat cu rigul ridicat vertical pe placa, ghiul sa fie intre umeri si barbie.
g. Fixarea rigului pe placa prin aducerea placii la rig.

Asta este! Enjoy si te astept sa ne vedem pe apa, cu vant cat mai puternic :)) 

Nu uita! Navigatia cu vant poate fi foarte periculoasa. Windsurfingul este un sport extrem si poate fi periculos daca nu il faci etapizat si cu un instructor cu experienta. Invata-l cum se cuvine si te vei bucura de el pana la adanci batraneti (am cunoscut in Tenerife un batran de 75 de ani care facea waveriding ca un pro, cu salturi si surfing pe val).